Moldova

Moldova este o economie cu venituri medii superioare, cu o populație de peste 2,3 milioane de persoane (2024). Situat în Europa de Est, se învecinează cu România și Ucraina.

Creșterea Moldovei a fost afectată de șocuri succesive: pandemia de COVID-19, consecințele invaziei Rusiei în Ucraina și creșterile bruște ale prețurilor la energie. Aceste șocuri au scos la iveală limitele unui model economic bazat pe remitențe și au tensionat gospodăriile și finanțele publice. Constrângerile structurale rămân semnificative, inclusiv concurența internă scăzută, instituțiile de piață slabe și lipsa forței de muncă și a competențelor. Sărăcia rămâne răspândită, în special în zonele rurale, reflectând impacturile distributive ale șocurilor recente.

O populație îmbătrânită limitează și mai mult participarea la forța de muncă, în special a femeilor, limitând locurile de muncă și câștigurile de asistență socială și subliniind necesitatea unor reforme structurale urgente. Statutul de țară candidată pentru aderarea la UE oferă Moldovei o ancoră de reformă pentru creșterea productivității, competitivității și calității instituționale.

Citeşte mai mult

Citește mai puțin

Evoluții economice recente

În ciuda unei creșteri modeste de 1,1% în al doilea trimestru, economia Moldovei a rămas plată în prima jumătate a anului 2025. Creșterea cererii interne nu a putut compensa scăderea exporturilor nete.

Consumul total a adăugat 3,4 puncte procentuale (pp) creșterii, susținut de salarii puternice și transferuri legate de energie. Investițiile de capital au adăugat 8 puncte de bază pe fondul ratelor dobânzilor favorabile și a reaprovizionării stocurilor. Totuși, exporturile nete au fost un factor major de frână pentru creștere, deoarece creșterea importurilor a fost determinată de o cerere internă mai puternică, în timp ce exporturile au scăzut din cauza agriculturii afectate de secetă, a reducerii reexporturilor către Ucraina și a unei cereri externe mai slabe. Pe partea de ofertă, creșterea a fost susținută doar de sectoarele construcțiilor, tehnologiei informației și energiei, care împreună au contribuit cu 0,7 puncte de valoare. Industria manufacturieră, imobiliarele și agricultura au înregistrat cele mai mari scăderi, reducând creșterea cu 0,9 puncte procentuale. Pe fondul cererii externe slabe și a importurilor mai mari de energie, deficitul contului curent (CAD) a atins un nivel record în prima jumătate a anului 2025. S-a dublat aproape de la an la an, ajungând la 1 miliard de dolari, adică peste 23% din PIB.

Deficitul a fost finanțat printr-o reducere a numerarului și depozitelor, emiterea de datorii și fluxuri modeste de investiții directe străine (ISD). Datoria externă a crescut cu 1 punct procentual, ajungând la 57,7% din PIB, în timp ce rezervele internaționale au ajuns la 5,1 miliarde de dolari la sfârșitul lunii august. Inflația s-a moderat față de începutul anului, când prețurile la energie au crescut vertiginos, dar rămâne în limita superioară a intervalului țintă. În primele opt luni ale anului 2025, prețurile de consum au crescut cu 8,2%, determinate de tarifele la energie și de creșterea prețurilor alimentelor, pe fondul producției agricole mai scăzute. Ca răspuns, Banca Națională a Moldovei a redus rata de politică cu 25 de puncte de bază, la 6,25%.

Deficitul fiscal s-a redus la 3,3% din PIB în primele opt luni ale anului 2025, pe măsură ce creșterea veniturilor a depășit creșterea cheltuielilor. Creșterile în contribuțiile sociale, granturile externe, TVA-ul și impozitele pe venit compensează cheltuielile mai mari pentru salarii, bunuri și servicii, precum și programe sociale. Datoria publică și garantată public a scăzut cu 2,6 puncte procentuale de la sfârșitul anului 2024, ajungând la 36,2% din PIB până în iunie, în timp ce rezervele de numerar au crescut cu peste 50%.

Citeşte mai mult

Citește mai puțin

De la aderarea Moldovei la Banca Mondială în 1992, peste 1,8 miliarde de dolari au fost alocați pentru peste 45 de operațiuni IBRD/IDA din țară. În prezent, domeniile de sprijin includ energia, reforma reglementărilor și dezvoltarea afacerilor, înregistrarea și evaluarea terenurilor, educația, drumurile, sectoarele sănătății și sociale, agricultura, managementul riscului de dezastre, mediul și alimentarea cu apă și salubritate. Există 14 operațiuni active IBRD/IDA în valoare de 830,9 milioane de dolari.

Ca parte a reprezentării comune a țărilor a Grupului Banca Mondială pentru Moldova, Corporația Financiară Internațională (IFC), cu accent pe dezvoltarea sectorului privat, continuă să sprijine tranziția Moldovei către un nou model de creștere și aderarea la UE, promovând o dezvoltare verde, rezilientă și incluzivă. Acest lucru se realizează prin investiții și servicii de consultanță care sporesc eficiența, productivitatea și dezvoltarea lanțului valoric în toate sectoarele. IFC își propune să sprijine țara în dezvoltarea parteneriatelor public-privat (PPP) în sectorul transporturilor și în energia regenerabilă.

Angajamentele actuale ale Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA), membră a Grupului Banca Mondială, includ investiții prin oferte de asigurare a riscului politic și economic.

Împreună cu granturile gestionate de Banca Mondială în afara pragului IBRD/IDA, programul total al Grupului Banca Mondială din Moldova din 1992 încoace se ridică la 2,5 miliarde de dolari în fonduri angajate pentru peste 100 de operațiuni.

Citeşte mai mult

Citește mai puțin

Actualul Cadru de Parteneriat cu Țara (CPȚ) al Grupului Banca Mondială pentru anii fiscali 2023-27 își propune să abordeze provocările duble ale crizei actuale generate de invazia Rusiei în Ucraina, precum și provocările de reformă de lungă durată și pe termen lung, prin o abordare etapizată a activităților pentru a sprijini agenda de dezvoltare a guvernului și obiectivul de a avansa spre aderarea la Uniunea Europeană. CPȚ oferă o abordare flexibilă în identificarea activităților — atât de creditare, cât și analitice — sub obiectivul general de a susține dezvoltarea și competitivitatea verde, rezilientă și incluzivă în Moldova. Cadrul se bazează pe trei obiective la nivel înalt: (i) creșterea angajării formale; (ii) îmbunătățirea capitalului uman; și (iii) creșterea investițiilor verzi și reziliente.

Obiectivele CPȚ se concentrează pe domenii cheie precum competitivitatea întreprinderilor, reducerea poverii reglementărilor, aspecte cheie ale serviciilor de sănătate și educație, creșterea securității și eficienței energetice, precum și investițiile verzi, în special în infrastructură și agricultură. O caracteristică critică a CPȚ este eforturile de dezvoltare a capacităților și digitalizare pentru a consolida sistemele și instituțiile dintr-un segment larg de actori guvernamentali și din sectorul privat, la nivel național și local.

Citeşte mai mult

Citește mai puțin